Joe Satriani acuză Coldplay de plagiat

Legendarul chitarist îi acuză pe membrii trupei Coldplay că i-au plagiat unul din cântecele sale.

Satriani a depus o citaţie la Curtea Federală din Los Angeles, joi, susţinând că membrii Coldplay au copiat segmente din piesa "If I Could Fly" din 2004, pe care le-au folosit în "Viva La Vida".

Single-ul face parte de pe albumul cu acelaşi nume ce a urcat în prima poziţie în top UK şi US, fiind totodată nominalizat la premiile Grammy la categoria "Song of the year".

Joe Satriani cere un proces şi daune fiindcă piesa conţine "porţiuni substanţiale" din a sa. Purtătorul de cuvânt al formaţiei nu a oferit niciun fel de comentariu.

Dya - Down the Earth

         Un nou proiect semnat Costi Ioniţă. Se pare că domnul doctor revine spectaculos în muzica românească - Celia are un nou hit, Blaxy Girls sunt revelaţia anului.

Dya are 14 ani şi e un fel de Jojo (cântăreaţa din State) la început de carieră.
Melodia are un sound bun iar linia melodică este foarte frumoasă, compozitorul demonstrând din nou că e unul dintre cei mai buni din România. Toţi criticii muzicali care au ascultat-o apreciază că va deveni cea mai bună voce din România.

Spiritul Craciunului

       Valoarea spirituală a Crăciunului este singura care contează în aceste zile. Crăciunul este, de fapt, şi aşa ar trebui să rămână, o stare de spirit. În copilărie oamenii o simt cu tot sufletul, apoi pierd câte ceva din ea, iar unii chiar nu mai sunt în stare să o regăsească niciodată. Liniştea, zâmbetul şi bucuria din zilele premergătoare marii sărbători creştine trebuiesc trăite în suflet, nu numai pe faţa, la vedere. Simţite astfel, aceste trăiri nobile fac ca spiritul Crăciunului să intre cu adevărat în casele noastre. De fapt, cel mai mare dar al Crăciunului îl reprezintă bucuria sufletească pe care ne-o aduce naşterea Domnului, pacea din inimă, puterea de a ierta, de a-i ajuta şi înţelege pe cei din jur. 

O mica introducere...

        Crăciunul sau Naşterea Domnului este o sărbătoare creştină celebrată la 25 decembrie (după calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (după calendarul iulian) în fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domneşti (praznice împărăteşti) ale Bisericilor bizantine, a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii. În anumite ţări unde creştinii sunt majoritari, e de asemenea sărbătoare legală, şi se prelungeşte în ziua următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun. De la debutul secolului al XX-lea, Crăciunul devine şi o sărbătoare laică, celebrată atât de către creştini cât şi de către cei necredincioşi, centrul de greutate al celebrării deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, "darurilor de la Moş Crăciun".

                   

                Crăciunul în tradiţia românească

       Peste tot unde există suflare românească cu simţământ creştin, Crăciunul este una din cele mai importante sărbători religioase, este sărbătoarea Naşterii Domnului, prilej de bucurie, pace şi linişte spirituală. Este o zi în care dăruim şi primim multă iubire şi căldură sufletească. Acest lucru se remarcă în entuziasmul cu care se fac pregătirile pentru Crăciun.

                   

                Colindele de Crăciun

         

  Sărbătoarea Crăciunului este anunţată prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul şi cu Steaua, pentru a vesti Naşterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiţie este "mersul cu icoana", un fel de colindat care se face de către preoţii comunităţii locale cu icoana Naşterii Domnului, binecuvântându-se casele şi creştinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului şi Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului român. Evocând momentul când, la naşterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul naşterii, copiii - câte trei, ca cei trei magi - merg din casă în casă cântând colindul "Steaua sus răsare...", purtând cu ei o stea. Ajunul Crăciunului începe cu colindul "Bună dimineaţa la Moş Ajun!", casele frumos împodobite îşi primesc colindătorii. Aceştia sunt răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri şi chiar bani. Unele cântece de colindat au fost realizate de compozitori de muzică cultă, cum ar fi: "Iată vin colindătorii" de Tiberiu Brediceanu, "O, ce veste minunată" de D.G. Kiriac, "Domnuleţ şi Domn în cer" de Gheorghe Cucu. Scriitorul Ion Creangă descrie în "Amintiri din copilărie" aventurile mersului cu colindele.

Colindele, precum şi obiceiurile colindelor sunt prezente şi la alte popoare, şi s-ar putea ca ele să dateze din timpul romanizării. De pildă, colinda românească "Scoală, gazdă, din pătuţ" există şi la valoni, unde aceasta e cea mai răspândită, sub numele de "Dji vén cwerî m'cougnou d'Noyé".